Действующие и заброшенные шахты Молдовы

История родного края в целом.

Модератор: rimty

Ответить
dac
Новичок
Новичок
Сообщения: 7
Зарегистрирован: 12 авг 2011, 19:52
Откуда: Рыбница.Кишинёв

Действующие и заброшенные шахты Молдовы

Сообщение dac » 04 окт 2021, 23:02

Предлагаю обсуждать здесь тему Шахт Молдовы, действующих, заброшенных а также перепрофилированных. Спасибо

dac
Новичок
Новичок
Сообщения: 7
Зарегистрирован: 12 авг 2011, 19:52
Откуда: Рыбница.Кишинёв

Re: Действующие и заброшенные Шахты Молдовы

Сообщение dac » 04 окт 2021, 23:13

У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

dac
Новичок
Новичок
Сообщения: 7
Зарегистрирован: 12 авг 2011, 19:52
Откуда: Рыбница.Кишинёв

Re: Действующие и заброшенные Шахты Молдовы

Сообщение dac » 04 окт 2021, 23:13


djosdos
Новичок
Новичок
Сообщения: 5
Зарегистрирован: 08 мар 2021, 14:13

Re: Действующие и заброшенные шахты Молдовы

Сообщение djosdos » 18 окт 2021, 13:40

dac писал(а):
04 окт 2021, 23:13
https://cartocdn-gusc-c.global.ssl.fast ... /73/45.png
Kрикова, около озера есть действующая шахта у подножья горы и заброшенная на горе

Igori
Гражданин
Гражданин
Сообщения: 6578
Зарегистрирован: 06 апр 2008, 20:13

Re: Действующие и заброшенные шахты Молдовы

Сообщение Igori » 20 окт 2021, 12:45

Неделю назад был репортаж из Кишинёвской шахты о том,что они получают сертификат на проведение экскурсий.
У них там Живёт ГАЗ-52 ,который никогда не видел солнечного света.На нём будет перевозка экскурсантов на 4 км в сторону Ставчен.

Slash
Новичок
Новичок
Сообщения: 81
Зарегистрирован: 12 ноя 2010, 17:32

Re: Действующие и заброшенные шахты Молдовы

Сообщение Slash » 16 фев 2022, 17:17

Mina Chișinău: sursă de apă potabilă pentru orășeni și risc de prăbușire a sectorului Râșcani?

Apa minei din Chișinău ar putea fi utilizată ca sursă de apă potabilă pentru locuitorii sectoarelor Râșcani și Ciocana din capitală. Totodată, dacă nu se intervine rapid, în 20-30 de ani terenul care se află deasupra minei ar putea să se prăbușească. Acestea sunt informațiile oferite de un Studiu de fezabilitate realizat anul trecut pentru a determina dacă este posibilă transformarea S.A. „Mina Chișinău” într-o întreprindere profitabilă și în beneficiul cetățenilor.

Autoritățile și administrația minei vor implementa un proiect în valoare de cca. 34 mil. de lei, pentru a evacua apa care inundă mina la moment, securiza încăperile și să facă din mina din Chișinău o sursă alternativă de apă potabilă.

Autoritățile mai pregătesc un traseu turistic prin galeriile subterane ale minei și crearea unor saline terapeutice în incinta acesteia.


Mina Chișinău – sursă de apă potabilă pentru chișinăuieni

Mina Chișinău se întinde pe o lungime de peste 4 km. Fiind proiectată inițial ca o anexă pentru fabrica Mezon și având intrarea principală lângă hipodromul de la Poșta Veche, aceasta se extinde pe o parte din sectorul Râșcani, o parte din sectorul Ciocana și ajunge sub comuna Stăuceni. Zăcământul este inundat în proporție de cca. 60%, nivelul apei variind între câteva zeci de centimetri și opt metri adâncime. Partea de sud-est a minei este inundată în totalitate, iar mai multe galerii sunt inaccesibile din cauza cantității mari de apă.

Inundarea afectează pilierii minei, adică pilonii de susținere. Astfel, dacă în 2015 nu se observau mari indici de degradare, situația la moment a degenerat. În pilieri au apărut fisuri, pereții acestora sunt umflați de la apă și, la perforarea cu bormașina, s-a observat că burghiul intră ușor în pereții inundați – ceea ce înseamnă că aceștia conțin apă. Mai mult decât atât, tavanul este parțial surpat.

Începând cu anul 1969, din mină se extrage piatră pentru construcția clădirilor din capitală. De aici și vine celebra sintagmă care a stat la baza denumirii Chișinăului „oraș cu umeri albi din piatră”. Puțini cunosc însă că, în perioada 1953-1969, până la construcția rețelei de aprovizionare cu apă din râul Nistru, orășenii se alimentau cu apă potabilă extrasă anume din mina din Chișinău.

Acum am putea reveni la această practică, după ce autoritățile au hotărât să întreprindă acțiuni pentru a dezvolta S.A. „Mina Chișinău” și a o transforma dintr-o instituție falimentară cu datorii, în sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor din sectoarele Râșcani și Ciocana.

Proiectul prevede investiții de 34 milioane lei în următorii doi ani. Suma include implementarea proiectului cap-coadă: de la elaborarea unui studiu de fezabilitate (acțiune deja realizată și achitată) la lucrări de asfaltare și amenajare a spațiilor verzi. Urmare a proiectului, apa care acum inundă mina și erodează pilonii de susținere va fi evacuată, mina va fi securizată astfel încât aceasta să nu mai prezinte pericol de prăbușire și vor fi construite rețele de apeduct pentru aprovizionarea cu apă a chișinăuienilor.

Proiectul constă în trei etape, care trebuie implementate în perioada 2022-2024:

– Etapa I (8,4 mil. de lei): evacuarea apelor, determinarea volumului de muncă, lucrări de pregătire și instalare a pompelor. Perioada de implementare ianuarie – septembrie 2022;

– Etapa II (622 mii lei): proiectarea sistemelor de captare și pompare a apei la stația de tratare, prin organizarea unei licitații pentru serviciile respective, și investigarea galeriilor inundate. Perioada de implementare octombrie 2022 – martie 2023;

– Etapa III (22,8 mil. de lei); construirea sistemelor de captare și pompare a apei, procurarea utilajului necesar, stabilizarea minei. Perioada de implementare aprilie – decembrie 2023.

Costurile pentru primele două etape vor fi acoperite din bugetul municipal. Pentru ultima etapă se caută soluții financiare, fiind luată în considerare atât luarea creditelor, cât și posibilitățile de parteneriat public-privat sau finanțarea prin emiterea obligațiunilor municipale de către primărie, considerând ca aceasta este asociatul majoritar al întreprinderii, așa cum se planifică finanțarea transportului public pentru capitală.

Transformarea modalității în care este utilizată mina este profitabilă și din punct de vedere economic. În prezent, apa din Mina Chișinău este extrasă și revărsată în râul Bâc zilnic,pentru a nu permite inundarea în totalitate a minei. Costurile de evacuare ajung la cca. 1 mil. de lei anual, fiind inclusiv irosită apa potabilă. O dată cu utilizarea apei ca sursă de apă potabilă, aceasta va fi procurată de către S.A. „Apă Canal Chișinău”, instituția care aprovizionează cu apă toată capitală, la un preț de 5 sau 6 lei/m3 de apă – preț mai mic decât cel pentru apa râului Nistru. Dacă se va extrage apă doar pentru locuitorii sectoarelor Râșcani și Ciocana, deci 5 000 m3/ zi, societatea pe acțiuni va avea un profit de cca. 10-12 mil. de lei pe an. Fondurile adunate vor putea fi utilizate atât pentru rambursarea creditelor – în cazul contractării acestora pentru etapa III de proiect, cât și pentru modernizarea instituției și utilajului, majoritatea aparatelor având peste 30 de ani.

Apă potabilă din munți, mai curată decât cea din Nistru – neutilizată

Utilizarea apei din Mina Chișinău în calitate de sursă de apă potabilă poate părea o alegere nefirească. Totuși, nu este prima oară când acest lucru se întâmplă. Astfel, în perioada 1953, de la deschiderea minei, și până în 1968, la darea în exploatare rețelele inginerești care permit aducerea apei din râul Nistru, anume apa minei din Chișinău a fost cea utilizată de locuitori. Zilnic se extrăgeau cca. 100 mii de m3 de apă potabilă din mină.

Conform lui Corneliu Pântea, apa din mină este chiar mai ușor de prelucrat și mai curată decât cea din râul Nistru, având doar trei componente care trebuiesc înlăturate prin prelucrare, pe când cea din râul Nistru are 7-8. Impuritățile apei din mină se regăsesc și în apa râului Nistru, astfel încât tehnologia de prelucrare deja există și apa poate fi tratată la stațiile de purificare existente.

Mai mult, sursa de apă ar fi inepuizabilă. Acest lucru se datorează faptului că apa din mină provine din munții Carpați. La moment, nivelul apei a ajuns la +43,5 metri. În perioada 1953-1968, timp în care s-a extras peste jumătate de milion de metri cubi de apă, nivelul acesteia a coborât de la +42 metri la +38 metri, adică cu doar 4 metri, ceea ce demonstrează inclusiv o cantitate mare de apă disponibilă. Mai mult ca atât, la momentul actual, nivelul apei este mai mare decât era în 1953, când a fost deschisă mina.

Sectorul Râșcani – în pericol de prăbușire?

Conform studiului de fezabilitate care stă la baza elaborării proiectului de modernizare a minei, momentan nu există un pericol imediat de prăbușire a minei și a terenului ce o acoperă. Totuși, dacă nu se intervine rapid, peste 20-30 de ani am putea asista la o tragedie de proporții. O posibilă surpare a minei ar afecta cca. 160 de mii de locuitori, punctele cele mai vulnerabile fiind zona unde este amplasată Universitatea Tehnică pe str. Studenților. Același studiu reamintește că Republica Moldova se află într-o zonă cu risc mediu de cutremur, iar fiecare nou seism ar putea afecta starea minei. Totodată, autorii recomandă ca în noul Plan Urbanistic General (PUG) al capitalei, să fie interzisă amplasarea construcțiilor multietajate sau altor construcții masive pe suprafața minei.

Proiecte noi și vechi pentru mina Chișinău: saline, trasee turistice și piatră de calcar

Mina Chișinău, pe lângă o sursă de aprovizionare cu apă potabilă, ar putea deveni și o nouă atracție turistică în capitală. Astfel, conform lui Corneliu Pântea, în mina Chișinău este un mic oraș subteran și este amenajat un traseu turistic. Doritorii de a explora zăcământul vor fi echipați și instruiți corespunzător și vor putea să parcurgă un traseu de cca. 4 km prin galeriile subterane, cu mijloc de transport pus la dispoziție de administrația minei.

Un alt proiect inovator pentru mină ar putea fi amenajarea unei saline – adica a unei „peșteri de sare”, în interiorul minei. Pentru amenajarea acesteia ar fi necesară aducerea sării din exterior, prima locație identificată fiind la o adâncime de 60 de metri și având o suprafață de cca. 1 500 m.p. Conform primelor informații despre proiect, salina ar putea dispune atât de camere individuale, cât și de grup și pentru copii. Beneficiile peșterilor de sare sunt recunoscute în lumea medicală, acestea contribuind la ameliorarea afecțiunilor respiratorii.

Pe lângă proiecte inovatoare, administrația minei își propune să continue cu ceea pentru ce este cunoscută: extragerea pietrei de calcar. La sfârșitul anilor 1980, din mină erau extrase zilnic cca. 6 000 m3 de piatră, timp de peste 50 de ani fiind extrase doar 40% din toată materia primă disponibilă în zăcământ. La moment, cei opt mineri care lucrează în mină extrag cca. 20-25 m3 de piatră pe zi, adică de 300 de ori mai puțin decât 40 de ani în urmă. Evacuarea apei și pomparea acesteia regulat, inclusiv fondurile suplimentare aduse de proces, vor permite inclusiv modernizarea tehnologiei de extragere a pietrei și creșterea randamentului.

https://primariamea.md/mina-chisinau-su ... ui-rascani

Ответить

Вернуться в «История Бессарабии и Молдовы»