Село Мана (Satul Mana)

Модератор: rimty

Ответить
Sorinica
Местный
Местный
Сообщения: 156
Зарегистрирован: 06 мар 2009, 15:58

Село Мана (Satul Mana)

Сообщение Sorinica » 10 май 2014, 22:48

IMG_0026.JPG
Biserica cu Hramul “Înălţarea DOMNULUI”
din satul Mana, j.Orhei, Republica Moldova

Mana este un sat din cadrul comunei Selişte, situat în vestul judeţului la 14 km de Orhei aşezat pe valea rîului Vatici pe malul drept, nu departe de traseul Orhei-Călăraşi. Satele alăturate: Nicolaeuca la 2 km şi Vatici la 5 km, comuna apropiată Isacova se află la 3 km.
Locul, unde azi se află satul Mana şi unde se înalţă biserica din sat, mulţi ani în urmă era o poiană la poalele codrilor, care aşa şi se numea -poiana Mana, atestată in documente pentru prima data în anul 15001.
Este interesantă provenirea denumirii - MANA. Mană - poate însemna rod, abundenţă, belşug. La fel se numeşte o plantă erbacee -mana-de-apă, care este înaltă de 1-2 m, cu florile dispuse în spiculeţe şi creşte în preajma apelor. Poiana Mana –o poiană de lîngă apa (Vatici) unde creşte mana?
După cum dovedesc descoperirile arheologice, “lîngă satul Mana a existat o aşezare medievală timpurie încă din veacurile X-XII şi prima jumatate a secolului XIV. Monumentul arheologic descoperit reprezintă o aşezare de tipul Santana de Mureş-Cernjahov, sec.III-IV. Amplasată la o distanţă de 0,6 km spre est de satul Mana si 0,9 km spre vest de cetăţuia Lucaşeuca-Cornul Blajiei, la distanţa de 0,1 km spre sud de şoseaua Orhei-Călăraşi, pe pantele de est şi vest a unui pârâiaş din dreapta râului Vatici. Suprafaţa aşezării este de 400 x 300 m. Au fost descoperite fragmente de ceramică medievală timpurie lucrată la roată din sec. X-XII, zgură de fier, bucăţi de lut ars etc., ceramica "gălbuie-roşietică" a Hoardei de Aur din secolul XIV”. 2
S-au păstrat şi unele menţiuni documentare:
În anul 1619 (7127) Mai 5 voievodul Gaşpar Graţiani iscăleşte la Iaşi o Carte Domnească de întăritură (confirmare), dată lui Ursu biv vătav pentru o moară “din sus di târg, cu hotarul pi râul Vaticea, şi cu loc de ezătură Romanii şi cu poiana Manii împrejurul ei şi cu loc de prisacă ”.3
În anul 1660 (7168) Aprilie 9 la Iaşi Ştefan voievod porunceşte lui Gheorghe Catargiul, pârcălab de Orhei, să fixeze zi lui Dumitraşco, vornicel din slobozia domnească, ca să se judece cu feciorul Durăcesăii, pentru poiana Mana, de pe Vatîcea.4
Tot în anul 1660 (7168) Mai 29 la Iaşi Ştefan Voievod porunceşte lui Gheorghe Catargiul şi lui Apostol pîrcălab de Orhei, să stabilească hotarele poienei Mana pe Vatici, a lui Andrei Mihuleţ, ginerele lui Mihalcea Durac căpitanul, şi a feciorului său, dinspre tîrgul Orhei în urma pricinii ce au avut-o cu Dumitraşco Chebac, dregător din slobozia domnească şi cu tîrgoveţii de acolo, care pretindeau, că acea poiană face parte din locul Tîrgului.5
Pe 28 Iulie 1724 Mihai Racoviţă Voievod, judecînd principiile dintre tîrgoveţii din Orhei şi moşiile megieşe, întăreşte hotărniciea făcută a locului tărgului Orhei, care moşie va rămîne şi mai departe domnească, menţioneză:„..şi de acolo trece pi Vatîciu spre meazăzî drept la dial pin păduri, pe un drum ce mergi la dial pîn în muchie dialului la o cruce pe din sus de Mana... Şi de la cruce în gios pin codru.”6
În 1806 Iulie 3 Panait Scordilis, chihaia de cihodari se învoieşte cu Grigoraş Rîşcanu biv vel ban cum să stăpînească moşiile Poiana Mana şi Burhuta, care au făcut parte din locul domnesc al tîrgului Orheiului.7
Panait Scordilis născut la Bucureşti în anul 1756 a fost fiul lui Mihail Scordilis, care absolvind Universitatea din Padova, Italia a activat ca doctor la curtea domnitorului Caradja si a domnitorului Suţu. A fost ridicat la gradul de Mare Armaş. Conform copiei unui document scris în limba greacă şi rusă, datat din anul 1823 Ianuarie 1, eliberat de către Exarhul tuturor ţinuturilor Dunărene, reese că familia lui Panaghiot Scordeli “ îşi are începutul din acei destoinici Sfetnici de pe insula Creta venetici Scrodili ”.8
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
1. Vladimir Nicu ”Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi. ” Volumul II . Chisinau. 1991
2. Э.А. Рикман „Памятники сарматов и племен черняховской культуры. Археологическая карта Молдавской ССР”.
Выпуск 5. Кишинев. 1975. Открыто Г.Б. Федоровым в 1963 году, Открыто П.П. Бырней в 1958 г.; В.Л. Лапушнян, И. Т.
Никулицэ,М.А.Романовская „Памятники раннего железного века” Выпуск 4, Кишинев. 1974г. Открыто И. А. Рафаловичем
в 1973 году.
3. АН МССР Институт Истoрии . Молдавия в эпоху феодализма . Том I. Славяно-молдавские грамоты (XVвек –первая
четверть XVII века). Кишинев 1961 год №. 153, ЦГАДА ф. 1299, ф.1 д. 3798 л.177. Gaşpar Graţiani a domnit 1619-1620.
4.Catalogul Documentelor Moldoveneşti din Arhiva istorică Centrală a Statului . Vol. III. 1653-1675. Bucureşti 1968.p. 516. A.N.
XCI/28 Orig. (31,5 x 19,5 cm);Filigran, rupt la îndoituri, sigiliu în mijloc în chinovar.
5.Catalogul Documentelor Moldoveneşti din Arhiva istorică Centrală a Statului . Vol. III. 1653-1675. Bucureşti 1968.p.542. A.N.
XCI/29 ;Original difolio (30,7 x 21,5 cm) filigran; Sigiliu, mijlociu în chinovar.
6. Aurel V. Sava. „Documente privitoare la tîrgul şi Ţinutul Orheiului” Bucureşti 1944. doc.195,
7. Aurel V. Sava. „Documente privitoare la tîrgul şi Ţinutul Orheiului” Bucureşti 1944. doc.339
8. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli
Patriarhul familiei Scordilis din Creta era Marines, un militar renumit, capul unei numeroase familii şi iubitul nepot al lui Alexios II Comnenos (1180-1183), Împăratul Imperiului Roman de Est (numit mult mai tărziu Imperiul Bizantin). Familia mai avea o altă conexiune imperială prin Constantin, care era fiul lui Emmanuel Skordilis-Kapsokalivas şi ginerele Împăratului Isaac II Angelos (1185-1191; 1203-1204).2 Urmaşi ai Comandantului Marinos Skordilis din Creta au fost multe persoane renumite - Clerici, Teologi, Scriitori, Pictori, Medici şi Jurişti, care pe parcursul vieţii au promovat credinţa creştină şi au ctitorit biserici. Stareţul Paul Scordilis a scris în 1440 impunătorul volum „Istoria bisericii din Ravenna”; Zaharias Skordilis-Marafaras din Canea (1560) o persoana remarcabilă a Renaşterii - preot, poet şi scriitor; Emmanuel Skordilis-preot şi iconograf, care timp de 24 de ani (1647-1671) a pictat icoane la Melos; Georgio Skordilis paroh al bisericii din San Georgio di Grecci din Veneţia în perioada Renaşterii şi mulţi alţii.1
Unul din urmaşii acestei renumite familii Panait Scordilis (Pantelimon Scordeli cum îl numeau ruşii) „în anul 1803 a venit în Basarabia cu diferite însărcinări ale Domnitorului de atunci a Moldovei” 3 şi fiindcă „s-a însurat şi a luat de soţie pe Elena, fiica Mariei Ispiroai, a primit ca zestre şi nişte părţi de moşii anumi Poiana Mana cu loc de fânaţi şi de arătură şi cu livezi şi Burhuta cu loc de fânaţi şi de arătură şi doîoa livezi, care aceste părţi de moşie au fost din loc domnesc a tîrgului Orheiului”4
Pînă în anul 1811 la Mana, pe poiana umbrită de verdeaţa pădurii, a fost un schit de maici, care fiind într-o mare decădere economică, sa stabilit la schitul din satul Răciula cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”, care la început a fost pentru călugări.5
În anul 1812 Pantelimon Scordeli din banii şi pe pământurile domniei sale ctitoreşte la Mana o biserică cu hramul “Sfîntul Nicolae” durată din lemn, care nu este suficient înzestrată cu odăjii, icoane şi cărţi”. 6 În vremurile trecute, pe aceste meleaguri lemnul a fost materialul cel mai lesne pentru înălţarea lăcaşurilor.
În conformitate cu lista proprietăţilor funciare şi a stărilor sociale a locuitorilor regiunii Basarabia, după datele recensămîntului din anul 1817, Slobozia Mana făcea parte din Ocolul Răutului de Jos. “Avea 1 preot, 1 diacon. Pătura de jos -10 gospodării, 1 vădană, 6 burlaci. Total 18 bărbaţi şi 1 femee - pe moşia boierului Panaite Scordele; 650 fălci de pădure, lanuri aproximativ 200 de fălci, împreună cu satul, imaşul, ţarină (pămînt arabil) şi fînaţul. Sunt 2 mori, 1 vie şi 1 livadă, care aparţin moşierului.”7
Pantelimon şi Elena au avut trei fii – Constantin (1804-1874), Tudor (a.n.1806) şi Mihalachi (a.n. 1808) . Constantin Scordeli cu fiica Sevastia
La 2 Februarie anul 1836 Constantin se cunună cu Maria, fiica Nobilului Vasile Chirica, care aparţinea unei familii vechi de Boieri Moldoveni din Ţinutul Orhei, nepoata Căpitanului Gavril Chirica, stră-nepoata lui Pavel Chirica Pîrcălab şi Pitar, stră-stră-nepoata lui Savva Chirica Sărdar şi Stolnic, moştenitori a moşiilor Seseni, Ghermăneşti, Brăviceni, Sireţ, Ghetinova, Meleşeni, Dialul Nalt, înrudiţi cu cele mai vechi familii boiereşti Gavriliţa, Mironeşti, Costineşti, Catargia şi Negri. 9
Nobilul Constantin SCORDELI cu Maria Chirica au avut 11 copii, dintre care în viaţă au ramas numai 6: Elena (n. 3 Februarie 1837), Elisaveta (n. 27 Mai 1839), Vasilii (n.1 Aprilie 1840), Balaşa-Sevastiţa (n.4 Ianuarie 1842), Feodor (n.8 Februarie 1843-d. 31 Ianuarie 1922), Pantelimon (n.7 Aprilie 1846). Ceilalţi copii: Anastasia, Ecaterina, Stepana, Maria şi Ivan au murit în fragedă copilărie şi odihnesc pe veci alături de părinţii, buneii şi străbuneii lor în cavoul familial (care acum este acoperit) din ograda bisericii din Mana.10
De asupra cavoului, în locul unei pietre funerare vechi, fraţii Feodor (unul dintre primii medici ai Zemstvei din Basarabia) şi Pantelimon (Assesor Colegial, Membru a Consiliului de Administrare a Băncii Agrare din Kiev, unul dintre fondatorii „Asociaţiei Juriştilor din Kiev”) au ridicat o cruce din marmură albă, îngrădită cu un gărducean din fier (foto).
_____________________________________________________________________________________________________________________________________
1. Helena Pandelakis “A Bizantine Family in Crete: The Scordyles”
2. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli.
3. Aurel V. Sava. „Documente privitoare la tîrgul şi Ţinutul Orheiului” Bucureşti 1944. doc.339. Maia Ispir soacra lui Scordeli a fost
răstrănepoata lui Andrei Mihuleţ uricarul.
4. П.А.Крушеван. Бессарбия.Географический, исторический, статистический. Этнографический литературный и справочный
сборникъ с 224 иллюстрациями, портретами, картой Бессарабской Губернии. Москва.1903 г.
5. п.128 с. Мана. Сведения о Состоянии Церквей Бессарабии в 1812-13 г.г. Труды Бессарабской Ученой архивной Комиссии,
том третий, под редакцией правителя дел комиссии И.Н. Халиппы, Кишинев 1907 г.
6. п. 4. Округ Нижне Реутский, А. Роспись землевладения и сославного строя населения Бессарабии по данным перепеси
1817 года. Труды Бессарабской Ученой архивной Комиссии под редакцией правителя дел комиссии И.Н. Халиппы,
Кишинев 1907 г.
7. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli.
8. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 147 – Familia Chirica.
9.10. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli. În cavou odihnesc Constantin şi Maria Scordeli (nîscută
Chirica), Pantelimon şi Elena Scordeli (născută Ispir ), Spiridon şi Despina-Maria Ispir (născutăVârlan), precum şi cei 6 copii.
În anul 1845 Constantin Scordeli a rezidit din piatră biserică cu hramul “Sfîntul Nicolae” şi a ridicat un gard din piatră. La această biserică veneau la serviciul divin, la botez şi cununie locuitori din satele Mana, Lucaşeuca, Isacova şi slobozia Vatici. Tot aici, în ograda cimitirului, erau petrecuţi pe ultimul drum şi pomeniţi de sărbători răposaţii. După 1812, cînd Turcia a cedat Imperiului rus Moldova răsăriteană pînă la Prut, sa început suprimarea limbii moldoveneşti şi în biserică. Se încerca introducerea limbii ruse. La mitropolie au fost adunate toate cărţile moldoveneşti pentru a fi arse, a fost închisă tipografia Eparhială de la Chişinău, care tipărea carţi bisericeşti în limba moldovenească din 1814.1 Cărţile bisericeşti, precum şi inscripţiile de botez, cununie sau deces erau scrise obligatoriu în limba rusă, fapt care ducea la schimonosirea numelor şi familiilor băştinaşilor, dar şi a denumirilor de localităţi.
În anul 1836, conform cărţilor metricale de la Arhiva Consistoriei din Chişinău:2
-Paroh al bisericii a fost preotul Zaharia Coteţ ,
-Diacon Ioan Andreev fiul lui Tănase,
-Diacon Lupu Ioanov fiul lui Ştreleţchii.
Din 1837- 1843 conform cărţilor metricale de la Arhiva Consistoriei din Chişinău:3
-Paroh al bisericii a fost preotul Ioan Carpov Poclitariu,
-Diacon Zaharia Pavlovici Chiosa,
-Parclisier (1840-1842) Zaharia Ioanov Timuş.
În anul 1846 conform cărţilor metricale de la Arhia Consistoriei din Chişinău:4
-Paroh al bisericii a fost preotul schitului Tabăra Dmitrii Blacesco,
-Diacon Zaharia Pavlovici Chiosa.
În anul 1870 în satul Mana erau 16 case, 24 bărbaţi 55 femei şi în anul 1875 bărbaţi 58 şi femei 77.5 În anul 1890, 1891, 1892 conform cărţilor metricale de la Arhiva Consistoriei din Chişinău: 6
-Paroh al bisericii a fost preotul Constantin Ghidiu,
-Diacon cîntăreţ Vasile Vîrlan.
În anul 1893,1895,1896-1902 conform cărţilor metricale de la Arhiva Consistoriei din Chişinău:7
-Paroh al bisericii a fost preotul Afanasii Fedorov Gonţa.
-funcţia de Diacon căntăreţ era îndeplinită temporar de către Dumitru Zaleţchii.
În anul 1915 în satul Mana locuiau 106 bărbaţi şi 94 femei. Pe lîngă biserică a fost înfiinţată o scoală frecventată de 66 de elevi. De la visteria statului se ofereau 400 de ruble, iar 33 de elevi achitau taxa de 14 ruble.8
În mai 1917 biserica din Basarabia işi recapătă vechile sale drepturi. Slujbele religioase sunt oficiate în limba română.
-1910-1922 paroh al bisericii era preotul Pavel Petrov Guciujna (a.n.1882), absolvent a şcolii normale de învăţămînt şi examen de preot, în serviciu de la 1899 şi ca preot de la 1910 pe loc. Este casă pentru preot.
- Preot Ioan Tucicovschi, (a.n.1900) cu examen de preot, în serviciu de la 1922 pe loc.
- Diaconul cîntăreţ Dimitrii Ivanov Zaleţchii (a.n.1872), absolvent a şcolii de cântăreţi, în serviciu de la 1893 pe loc, locuia în casa parohială pentru care primea 602 ruble. Biserica avea corul său.9
După “eliberarea” Basarbiei de către armata bolşevică în 1944, instaurarea puterii Sovietice, foametea organizată în 1946-1947 şi deportările masive ale gospodarilor din 1947-1949, a ajuns rândul mănăstirilor şi bisericilor din Moldova.
În septembrie 1949 Preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldovenească tovarăşul G. Rudi a aprobat (cu nota ”Secret”) Planul cu privire la activităţile pentru lichidarea mănăstirilor, propus de către tov. P. Romenski. Tot în anul 1949 Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) din Moldova s-a adresat către Comitetul Central al Partidului Comunist (bolşevic) din U.R.S.S., în care cere încuviinţarea restrîngerii activităţii bisericii în RSS Moldovenească şi a reducerii numărului de mănăstiri. 10 În anul 1958 acelaşi P.Romenscki - împuternicitul pentru afacerile Bisericii ortodoxe Ruse de pe lângă Consiliul de Miniştri al URSS pentru RSS Moldovenească, expune unele Propuneri cu privire la restrângerea activităţii religioase şi economice a bisericilor şi mănăstirilor din Moldova.11
La sfârşitul anului 1957 a fost închisă şi biserica din satul Mana, iar locaşul sfânt a fost transformat în depozit al sovhozului. Timp de 32 de ani creştinii din sat priveau cu durere în suflet cum se risipeşte biserica şi nu puteau face nimic. Dar au venit alte timpuri ....
_____________________________________________________________________________________
1 Ştefan Ciobanu. Basarabia.Populaţia, Istoria, Cultura.Bucureşti 1992
2. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli
3.4. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 88 inv. 1 Dosar № 1230 – Scordeli
5. Бессарабская Губерния в 1870-1875г. Перечень населенных мест. Кишинев. 1879г. п.180
6. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 211 inv. 5 Dosar № 714- Метрические книги Кишиневской духовной Консистории
в Николаевской церкви села Мана 1 округа Оргеевского уезда. 1890-1896 г
7. Arhiva Naţională a Republicii Moldova Fond 211 inv. 5 Dosar № 714, № 810- Метрические книги Кишиневской духовной
Консистории в Николаевской церкви села Мана 1 округа Оргеевского уезда 1897-1902г
8. Кишиневская Епархиальная Справочная Книга на 1915 год. Села Бессарабии. Ш округ Оргеевского Уезда .п.18
9. Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului (Basarabia). România 1922. Cercul I Judeţul Orhei. P.15
10. Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din republica Moldova.,f.51,r.9 d.44
11. Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din republica Moldova., f.,51,r.19,d.188

La 5 aprilie 1989 unii locuitori mai în vărstă au înregistrat Comunitatea Religioasă Creştin Ortodoxă din satul Mana. A fost iscălit un Contract între cetăţenii, locuitori ai satului Mana, raionul Orhei, RSS Moldovenească şi Comitetul Executiv al Sovietului Raional Orhei de Deputaţi ai Norodului în persoana reprezentantului împuternicit al secretarului comitetului executiv Mihailuţă Ivan Harlampievici, care a transmis cetăţenilor în folosire fără plată: clădirea din piatră de cult, împrejmuită cu gard de piatră din satul Mana şi obiecte de cult conform listei: Iconostasul în patru rânduri cu icoane de lemn, Pristolul, Sfântul Antimist, Mormântul cu Sfântul aer, Răstignirea Domnului Iisus Hristos cu Sfântul Ioan şi Maica Domnului, Policandre, Icoane mari, Icoane mici, Sfeşnic la pristol, Sfeşnice în biserică, Sfeşnice, Steaguri, Cruci, Mese, Clopote, Cristelniţă de botez, Covoare, Ţoluri simple.
În urma hotărârii adunării comunităţii religioase, la care au participat următorii 50 de locuitori ai satului Mana: Cheptănari Ion (a.n.1920); Portnoi Nicolai (a.n.1928); Ţăruş Ion (a.n.1932); Buştiuc Simeon (a.n.1929); Şchiopu Grigore (a.n.1963); Mocan Leontii (a.n.1942); Mocan Leon (a.n.1952); Saviţchii Panteleimon (a.n.1935); Saviţchii Alexei (a.n.1930); Guţan Feodor (a.n.1919); Covali Feodor (a.n.1956); Magalu Ivan (a.n.1953); Guţan Ion (a.n.1928); Cristea Tatiana (a.n.1931); Saviţchii Grigore (a.n.1932); Guţan Pavel (a.n.1940); Alexei Maria (a.n.1929); Alexei Timofei (a.n.1956); Covali Panteleimon (a.n.1960); Ţăruş Harlampii (a.n.1951); Guţan Vasilii (a.n.1958); Guţan Alexandru (a.n.1922); Popescu Leon (a.n.1942); Saviţcaia Raisa (a.n.1920); Covali Vasile (a.n.1931); Portnoi Simeon (a.n.1928); Guţan Maxim (a.n.1926); Guţan Serghei (a.n.1923); Sârbu Gheorghe (a.n.1939); Saviţchii Feodor (a.n.1962); Gamurari Feodor (a.n.1932); Portnoi Ioachim (a.n.1949); Saviţchii Leon (a.n.1945); Portnoi Ivan (a.n.1960); Mocan Taisia (a.n.1937); Cheptănari Grigorii (a.n.1950); Coica Natalia (a.n.1948); Baroneţchii Iaroslav (a.n.1939); Saviţchii Petru (a.n.1928); Ţăruş Maria (a.n.1928); Guţan Boris (a.n.1931); Răilean Dmitrii (a.n.1949); Saviţchii Andrei (a.n.1930); Covali Gheorghii (a.n.1928); Morozan Panteleimon (a.n.1942); Alexei Nicolai (a.n.1928); Alexandru Feodor (a.n.1960); Saviţchii Feodor (a.n.1941); Mihalachi Constantin (a.n.1920); Saviţcaia Zinaida (a.n.1925) biserica din sat a fost redischisă la 19 mai anul 1989.
Au fost aleşi:
• Epitropul consiliului bisericesc-Portnoi Nicolai Andreievici (a.n.1928);
• Ajutorul epitropului–Guţan Alexandru Moiseevici (a.n.1922)
• Visternicul consiliului - Alexei Nicolai Acsentievici (a.n.1928).
A fost aleasă şi comisia de revizie:
• Preşedinte - Popescu Leon Vasilievici (a.n.1942);
• membrii comisiei - Grigorii Ivanovici Cheptănari (a.n.1950) şi Feodor Vasilievici Alexandru (a.n.1950).
A fost alcătuit Planul de cheltuieli pentru lucrările de reparaţie capitală a bisericii, care a constituit în jur de 10 mii de ruble. Creştinii locului au jertfit bani pentru a duce la bun sfîrşit reparaţia şi restaurarea bisericii.
Biserica, care se află în centrul satului, astăzi este zidită din piatră într-un stil moldovenesc vechi. Dimensiunile bisericii nu sunt mari: lugimea – 13 m, lăţimea - 6 m, înălţimea 8 metri. Grosimea pereţilor este de 0,6-0,8 m. Interiorul este compus din trei părţi. Altarul are forma dreptunghiulară luminat de două ferestre. Naosul dreptunghiular, boltit în semicilindru, este luminat de două ferestre dinspre nord şi una dinspre sud şi este separat de pronaos printr-o arcă, care susţine balconul corului. Intrarea la balcon se face prin scara de lemn din clopotniţa cu două niveluri, care este adăugată la construcţia locaşului sfânt din partea sudică, şi are intrare de la etajul întâi.
La ultima reparaţie capitală a edificiului din 1989, pentru lărgirea spaţiului interior, a fost adăugat diaconiconul din partea de sud a altarului. Bolta bisericii din altar până în pronaos era acoperită de stele pictate pe fon alb. A fost pus un acoperiş nou din ţiglă metalică. El este încoronat cu 5 turle: una mare în formă de bulb, situată în centrul acoperişului deasupra naosului şi 4 turnuleţe mici, amplasate pe la colţuri.
Tot în 1989 au fost efectuate lucrări de amenajare a teritoriului.
Cimitirul are aceiaşi vechime, ca şi biserica. În partea dreaptă de la intrare se află cavoul familiei ctitorilor Scordeli. În spatele bisericii câteva cruci vechi de piatră marchează locul sfinţit de jertfa a 21 de tineri ostaşi români, care au murit în luptele, care s-au dat în aceste locuri în timpul celui de-al doilea război mondial. Din stînga de la intrare sunt înmormîntaţi răposaţii satului Mana şi mulţi din acei, care s-au rugat pentru redeschiderea bisericii.
Sătenii din Mana şi mai înainte participau la reparaţia bisericii. Astfel ei au procurat pentru biserică 2 clopote din cele trei. Pe clopotul mic e scris ”1871 год” iar unul din clopotele mari are următoarea inscripţie în rusă ”Пожертвован обществом села Маны и старанием священника Афанасия Гонца. 1902 г.Москва. завод П.И.Финляднского. веса 20 п(пудов) 7ф(фунтов)”.

Acest locaş de cult la început purta hramul “Sfantul Nicolae”, după o tradiţie mai veche a familiei Scordilis, însă după reconstrucţie şi reparaţie biserica poartă hramul “Înălţarea Domnului”.

În perioada 1993-2006 Paroh al bisericii a fost părintele Mihail Roşca (foto), absolvent al Seminatului Teologic din Chiţcani. A activat ca preot la mănăstirea Tabăra. În prezent -cleric la mănăstirea Hirova. Dascăl- Galina Cerchez.
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Sorinica
Местный
Местный
Сообщения: 156
Зарегистрирован: 06 мар 2009, 15:58

Re: село Мана

Сообщение Sorinica » 10 май 2014, 23:10

fotografii biserica din satul Mana
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Sorinica
Местный
Местный
Сообщения: 156
Зарегистрирован: 06 мар 2009, 15:58

Re: село Мана

Сообщение Sorinica » 10 май 2014, 23:15

ЦГА МССР Библиотека №1923
• 902. 5 Т 78 46 607 (Biblioteca Naţională)


ТРУДЫ БЕССАРАБСКОЙ УЧЕНОЙ АРХИВНОЙ КОМИССИИ. ТОМ ТРЕТИЙ, ПЕЧАТАНО ПОД РЕДАКЦИЕЙ ПРАВИТЕЛЯ ДЕЛ КОМИССИИ И.И. ХАЛИППЫ. КИШИНЕВ 1901
А. РОСПИСЬ ЗЕМЛЕВАДЕНИЯ И СОСЛАВНОГО СТРОЯ НАСЕЛЕНИЯ БЕССАРАБИИ ПО ДАННЫМ ПЕРЕПЕСИ 1817 ГОД


Таблица распределения оргеевских «кодровъ» по вотчинамь

Имена лесам , селениям, очинам. Имена владельцам Сажень длины Сажень ширины Квадратные сажен.
Манна Капитана Панаита 900 600 540,00

В. СВЕДЕНИЯ О СОСТОЯНИИ ЦЕРКВЕЙ БЕССАРАБИИ В 1812-13 ГГ.
(по данным «Формуляровъ» за соответвующие годы, хранящиеся в архивах Кишиневской Духовной Консистории)


№ первой по порядку Наименование городов и селений Наименование селений Какого строения и достатка церкви Самое ранее упоминание.

Оргеевский уездь
128. Мана. с. Никольская 1812
Деревянная , срубь,* несовсем достаточная ризами,
иконами и книгами
*) дγρатъ – складная

• А . РОСПИСЬ ЗЕМЛЕВАЛАДЕНИЯ И СОСЛАВНОГО СТРОЯ НАСЕЛЕНИЯ БЕССАРАБИИ ПО ДАННЫМ ПЕРЕПЕСИ 1817 ГОДА.

IV. ОКРУГ НИЖНЕ-РЕУТСКИЙ (ОКОЛУ РЭУТУЛУЙ Де Жос)

4. Слобода Мана (Слобозия Мана) Г. 1 священник, 1 дьячок, Низшее сословие : 10 хозяйств, 1 вдова , 6 бурлаков, Всего: 10 мужчин и 1 женщина – на вотчине помещика Панаите Скорделе. 550 фалчь леса , а поля приблизительно 200 фал. Считая селение, выгон, пахатную землю (царинэ) и сенокос. Есть 2 мельницы 1 виноградник и 1 сад принадлежащий помещику . Растояние около 3 верст до села Селица.







IX. ОКРУГ РЕКИ КУЛЫ.

8. Село «Слобода Валя Попий» (сату Слобозия Валя Попий). Вотчина принадлежит Павлу Кирике.

9. Сасены – вотчина барская и резешская Михаил Бибери + рэзеши из рода Киричеши.



• 9(м) 1. Е-31 3404
Eгунов А.Н.
БЕССАРАБСКАЯ ГУБЕРНИЯ в 1870-1875 годах
1. Перепись населенных мест Кишинев 1879г.
Название населенных мест разстояние

Число домов Жителей Лошадей Рогатого скота Овец и коз
1870 1875
1870 1875 муж жен муж жен 1870 1875 1870 1875 1870 1875
180. Манна + бъед 16 16 24 55 58 77 68 43 44 41 - 110


• (03-А-32-11960) Bibl. Naţională

АДРЕС –КАЛЕНДАРЬ БЕССАРАБСКОЙ ГУБЕРНИИ 1916 ГОД.

Оргеевский Уезд
Название населенный мест
Исаковская волость.
Села: Выпрова
Гульбоки
Дышкова
Исакова
Манна
Морозены
Пуцинтеи
Селишты
Николаевка
Деревни:Брянова
Ватичь
Лукашевка
Хирова
Посел.Ватичь
Приселок Полъ-Пуцинтей
Слобозия Силешты
Хутор «Кула»
Курковский мужской монастырь
Хировский женский монастырь
Морозены имение Анны Крупенской
Дышково имение Романа Доливо-Добровольского
Имение Манна П.К. Скордели
Имение Селишты Манукъ-Бея.


• Почтовый пунктъ Город Огеевъ
• Исаковское волостное правление
• Восьмой участок земского начальника
• Третий Полицейский станъ



• (050-Ф22-№II683128) Нац. Библ

АДРЕС КАЛЕНДАРЬ БЕССАРАБСКОЙ ГУБЕРНИИ на 1910год.
Издания Бессарабского Губернского Правления.
Год 27-Й. Кишиневъ
Губернская Типография 1910
Стр.10. Земская Телефонна сеть
Въ уездах Бессарабии соеденены телефономъ следующие пункты:
Съ г. Оргеевым соеденены:
Г. Кишиневъ и села: Киперчены, Изворы, Чинишеуцы, местечко Резина, Чорна (Земская больница), с. Самашканы, Суслены, Гертопь, Избешты, (Земская больница), М. Криулень, с. Исаково, с. Кобылка, сю Бравича, м. Калараш, с. Чеколтены, с. Кокорозены,(Сельхоз школа), м. Теленешты, с. Казанешты.


• 902.3(C7)C424252 (Biblioteca Naţională)
Э.А. Рикман
Памятники сарматов и племен черняховской культуры. Археологическая карта Молдавской ССР. Выпуск 5. Кишинев. 1975.

418. МАНА I.
Селище находится у с. Мана Оргеевского района в 1 км к востоку от с. Мана и в 1 км к западу от Лукашевского городища на первой надпойменной террасе безымянного ручья.
Площадь селища 300 х 400 м. Мощность культурного слоя 60 х 80 см. Подъемный материал состоит из сероглинянной и серолощенной черняховской керамики и кусков керамического шлака. Судя по керамике селище относится к II-IV векам нашей эры.
Открыто Г.Б. Федоровым в 1963 году.
Лит.Федоров.1960

419. МАНА II.
Селище находится в 2 км к северу от с. Мана Оргеевского района , в 1,5км к востоку от с. Николаевка в 1-1,5 км к западу от городища, расположенного у с. Лукашевка , на склоне лощины, по которой протекает безымянный ручей-правый приток р. Реут в 450 м к западу от опушки леса. На площади 200 х 100м найдена черняховская керамика, жернова, овальная ручка косяного гребня.
Открыто П.П. Бырней в 1958 г.
Лит. Кетрару. Рикман 1960.


• 902.6 (С7)А87 C411085 стр. 85 (Biblioteca Naţională)
В.Л. Лапушнян, И. Т. Никулицэ,М.А.Романовская »Памятники раннего железного века» Выпуск 4, Кишинев. 1974г.

18. МАНА (Оргеевский район).
Около села на вспаханном поле обнаружены фрагменты чернолощенных мисок с граненным венчиком лукашевского типа.
Открыто И. А. Рафаловичем в 1973 году.

• 9(С)13 М75 С383724 pag.350 (Biblioteca Naţională)
АН МССР Институт Истрии .
Молдавия в эпоху феодализма . Том I. Славяно-молдавские грамоты (XVвек –первая четверть XVII века). Кишинев 1961год.

№153.
Anul 1619 ( 7127 ) Mai 5.
Carte Domnească de întîritură de la Gaşpar Graţiani dată lui Ursu biv vătav pentru moară, loc de prisacă şi ezătură.

Noi Gaşpar voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, iată viind înaintea noastră şi înaintea boierilor noştri a Moldovei sluga noastră Ursul biv vătav de siniţari (arcaşi) fiiul bătrînului Milea, ci au fost şoltuz din tărg din Orheiu, şi au arătat dinaintea noastră di la Irimia voievod în a lor dreaptă ocină şi cumpărătură, cari au cumpărat-o di la răposatul Irimiea voievod, şi au dat un cal, fiindcă dresi ci au avut ei, aceli dresi sau perdut din pricina cazacilor, cînd au prădat hatmanul Lobodă în zilele lui Aron boievod- cari le-au fost lor cumpărătură o moară şi din sus di tîrg- hotarul pi pîrîul Vaticea, şi cu loc ca să-şi facă ezătură Romanii şi cu poaina Manii împrejurul ei şi cu loc de prisacă, ci au cumpărat şi la bătrînul Lealco, fiul Costii, drept 150 zloţi tătăreşti din ispisoc di cumpărătură di la acest Petru Voievod , precum mai sus scriem, că s-au perdut di pricina căzacilor.
Şi iarăş sluga noastră Ursul, pi cari îl scrim mai sus, au arătat un zapis di la vornicul Nicoară Donici şi di la Grigore pîrcălabul, şi Ruzul căpitanul , şi di la şoltuzul cu 12 pîrgari şi di la Ciogolea, şi Giorghie, şi di la preoptul domnesc din tîrgul Orheiului precum că ei şi-au cumpărat toati părţile di ezături din Romanii şi di la Ionaşcu, fiiul lui Marcu , toati părţili lor, cîti au fost.
Deci domnia me- văzînd a lui dreaptă rînduială şi dresi şi cumpărătură pi a lui dreaptă ocină, domnia me şi di la noi i-am dat şi i-am închinat, ca să-i fie, şi- i-am întărit pi a lui dreaptă ocină şi cumpărătură , care mai sus ca-u numit, şi fiilor lui cu tot venitul, şi altul să nu să amestici nici o dată înaintea aceştii cărţi a noastre.

S-au scris în Ieş di Mitrofan 7227 mai 5 zile.1
Iscălit Genglea Logofăt.

1. Greşală. Corect 7127. Gaşpar Graţiani a domnit 1619-1620.
ЦГАДА ф.1299, оп.1 д.3798 л.177
Заверенная копия первой пол. 19 века.


• 11498 М 21614 (Biblioteca Naţională)
Кишиневская Епархиальная Справочная книга на 1915 год.
Села Бессарабии.

1-й Округ Оргеевского уезда.
18. с. Мана -10 верст.
Св. Николаевская Церковь
Молдаваны 106 мужчин 94 женщин
Церковная школа на 66 учеников.
От казны 400 рублей.
33 детей по 14 руб.
Священник – церковный домъ.
Псаломщик- церковный домь-602 руб.
Священник Павел Петровь Гучежна 33л. Священник в приходе 4 года
Псаломщик Дмитрий Ивановъ Залецкий 45 лет на сл. в приходе 21 год.
Хор есть.

Почтовый телграф ст. Оргеевь 9 вест
Ж-д станция Страшень 21 в.
Телефон на месте.
Прип. Деревни
Ватичь 5в . 399 м.360ж.
Слоб. Исакова Николаевка 2 в.245 м. 233ж.

Соседние приходы
с. Селишты 6 верст
Хировский склеп 8 в.

• 86.37 A-63 IV-32731 (Biblioteca Naţională)

Romania 1922.
Anuarul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului (Basarabia)

Cercul I. Judeţul Orhei
15. MANA cu biserica Sf. Niculai, zidită la 1845 din piatră; sate alăturateŞ Nicolaeuca la 2 km, şi Vatici la 5 km, 383 gosp de naţionalitate romîni, este casă pentru preot.
Paroh preotul Pavel Guciujna de 41 ani , absolvent a scolii normale de îmvăţămînt şi examen de preot, în serviciu de învăţ. De la 1899 şi ca preot de la 1910 pe loc.
Preot Ioan Tucicovschi de 23 anu, cu examen de preot, în serviciu de la 1922 pe loc.
Diacon cîntăreţ Dimitrie Zaleţchi de 51 ani, abs. A scolii de cîntăreţi, în serviciu de la 1893 pe loc.
Oficiu Orhei 12 km
Gara Chişinău 40 km
Comuna apropiată Isacova. 3 km.


• 913 (478)A-70 III 108949 (Biblioteca Naţională)
Zamfir Arborea. Dicţionarul Geografil al Basarabiei.Chisinau 2001.

Anul 1904.
Mana – sătuc înjud. Orhei volostea Isacova, aşezat în valea Vatojului, pe tărmul drept. Pînă la 1812 aici a fost un schit de maici, desfiinţat de ruşi. Are 29 case, cu o populaţie de 274 suflete. O biserică cu hramul Sf. Nicolae. Sunt vii şi grădini cu pomi.






• 9C-29. 12533 biblioteca ArhiveiNRM .
Catalogul Documentelor Moldoveneşti din Arhiva istorică Centrală a Statului . Vol. III. 1653-1675.
Bucureţti 1968.

516.

1660 (7168) Aprilie 9 Iaşi.

Ştefan voievod porunceşte lui Gheorghe Catargiul, pîrcălab de Orhei , să fixeze zi lui Dumitraşco, vornicel din slobozia domnească, ca să se judece cu feciorul Durăcesăii, pentru poiana Mana, de pe Vatîcea.

A.N. XCI/28 Orig. (31,5 x 19,5 cm)
Filigran, rupt la îndoituri, sigiliu în mijloc în chinivar.


542.

1660 (7168) Mai 29 Iaşi

Ştefan Voievod porunceşte lui Ghorghe Catargiul şi lui Apostol pîtrălab de Orhei, să stabilească hotarele poienei Mana pe Vatici, a lui Andrei Mihuleş, ginerele lui Mihalcea Durac căpitanul, şi a feciorului său, dinspre tăgul Orhei în urma pricinii ce au avut-o cu Dumitraşco Chebac, dregător din slobozia domnească şi cu tîrgoveţii. De acolo, care pretindeau, că acea poiană face parte din locul Tărgului. Dres de la Irimie Voievod (Scrie)

A-N- XCI/29
Original difolio (30,7 x 21,5 cm)filigran.
Sigiliu, mijlociu în chinovar.


Plai Natal
Dan Hadarlî
Materiele Documentare în ajutor cercetătorilor istoriei satelor şi oraşelor din Moldova (X)


793. Săseni ( unde trăeşte Laur) 1436( 6944)(Lăureni) , sat pe Botna, iulie 17 între Cotroci,
Laguna, Volcinţului şi a Cotovţei, lîngă Horodca, r. Călăraţi.
Ilie-Vodă şi Ştefan Vodă întăresc satul lui Vancea logofăt.
DiRA veac XIV-XV. Vol I p. 131.
Documente privind istoria Romîniei.

1021. Zahorăni, sat r. Orhei 1577 (7085) iunie 30
Moruzan vînd parte din sat lui gavril al III logofăt
DIRA veac XVI, vol III p.89
MEF vol I p.106





63.3 (2M) D68 . R12554
Boga L.T. XIII (1732-1738)
Documente Basarabene
Hrisoave şi cărţi Domneşti , Chişinău,1931.

Iaşi 1732 martie 30

Grigore Ghica voievod întăreşte lui Loghin pîrcălabul stăpînirea asupra unor părţi din satul Isacova, ţinutul Orheiului
Text slav în original

Io Grigore Ghica voievod cu mila lui Dumnezeu domn al ţării Molodvei,
Dat am cartea domnii mele slugii noastre lui Toader Loghin pîrcălabul, să hie vornic cu cartea domnii meale a opri toată parte lui Grigoraş Leca din Isacova ce iaste la Ţinutul Orheiului. Care parte iau fostu cumpărărură tătîne său Lecăi de la Marie şi dela Nica fetele Anii Păscăneţăi. Şi giumătate de vad de moară din poiana Morozenilor, şi cu toată partea ce să alege din Morozeni. Care părţi de moşie li au fostu dat Leca lui Loghin pentru neşte bani ce leau fost plătit Loghin la visterie în zilele Ducăi Vodă celui bătrîn.
Şi mai arătîndu şi Apostol Mihuleţ un zapis pe a patra parte dentraceastă parte din Isacova ce zive că iau fostu lui cumpărătură dela Luchiana fata Mării nepota Păscăniţăi care au văndut-o Mihuleţu Zugravului şi hiind şi Leca aici faţă nau vrut să şază săs alegă moşia dela Mihuleţu , şi sau dus acasă, deci să aibă Loghin a poposi toată parte Lecăi ce are la Isacova pe zapis ce ni au arătat dila Leca pînă iar alege moşie dela Mihuleţ.
Şi nime să nu cuteză a să pune împotriva peste carte domnii meale.
Ian de ar ave a răspunde ceva să vie de faţă la divan.
Aceasta scriem.

În Iaşi anul 7240
mart 30
Dimitrie Mustea
(Original hărtie)


• ФОНД Р—III оп.1 ед.526

Кадастр Бессарабии
Переписка с судебными органами об экспроприации имения Манна в селе Исакова Оргеевсого уезда.

Начато 14 августа 1933 года
Окончено 3 августа 1942 года.
№2886
Inspectoratul Cadastral Central

Domnule Inspector General

Subsemnatul Oleg Bimman domiciliat în Chişinău str. I. Brătianu 65 în calitate de moştenitor al P. Scordeli am onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune să mi se elibereze un copie de pe planul terenului lăsat după exproprierea P. Scordeli din Moşia Mana, judeşul Orhei.
Cu stimă,
Oleg Biman

D-sale Domnului Inspector General Şef al Inspectoratului Cadastral Chişinău


M. Nemiţ. Şeful Înspectoratului General –
Inspectror General –
Ministerul Justiţiei.
Direcţia Cărţilor Funciare şi a Cadastrului Funciar.
Pentru Bucureşti № 725 fin 21 iulie 1942.



• DOSAR fişe 2074
Extras din planul parcelar № 2275-2277

PLANUL
terenului expropriabil în suprafaţa de 15ha 2349 mp.

Lăsat d-lui P. Scordeli din mosia
MANA
Comuna Isacova
Judeţul Orhei
Conform deciziei Comisiei Centrale de judecată
”Casa Noastră № 598 din 10-VI-1922”
Scara 1/5000

LEGENDA:


1) Vie ..... 10 ha 2975 mp
2) Parc.....2 ha 4241 mp
3) Conac.....2 ha 5133 mp
_____________________

Total 15 ha 2349 mp

Prezenta copie este conformă cu originalul şi sa eliberat d-lui Oleg Bimman după cererea sa în registrată la acest Inspectoral Cadstru sub № 3560 din 10.10.1938.

Şeful Inspectoratului Cadastral –Indsecifrabil.
Inspector General (M.Totescu)
Şeful Biroului Desemn - Indsecifrabil.






• România
Primăria Comunei Vatici
Judeţul Orhei
Nr. 305 a. 1938 Luna martie ziua 18

Către serviciul Contenciosului Statului
La dresa Dvs Nr. 1100/938

Avem onoarea a vă comunica că în satul Mana nu există nicio rudă sau moştenitori a D-l Pantelimon C-tin Scordelea, din informaţiuni în satul Mălăeşti com Brăviceni jud. Orhei este d-l Oleg Biman, care ar fi rudă cu defunctul de mai sus.

Notar
L.Ş.



• Copie de pe copie

România
Judecătoria Mixtă Orhei
Carte de Judecată civilă N142
Şedinţa publică de la 10 Aprilie 1937

La ordine fiind judecata cererii făcute de Oleg Biman din comuna Mălăeţti, jud. Orhei, pentru constatarea morţii prezumate a lui pantelimon Constantin Scordeli, fost cu ultimul domiciliu în comuna Vatici, moşia Mana, jud. Orhei, şi presupus mort în a. 1916.Având în vedere că din dispoziţiile martoril Ghr. Vasachi şi Ion Manole, audiaţi în ziua de 22 Martie 1937 sub prestare de jurămînt conform art. 196 protocolul civil se constată că în adevăr presupusul mort a plecat în 1916 din satul Mana, jud.Orhei , unde are moşia şi de atunci şi pînă în prezent nu s-a mai reîntors.

Sorinica
Местный
Местный
Сообщения: 156
Зарегистрирован: 06 мар 2009, 15:58

Re: село Мана

Сообщение Sorinica » 10 май 2014, 23:35

tot ce a ramas din mosie-beciul vechi, inca partial intreg.
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Аватара пользователя
corax
Администратор
Администратор
Сообщения: 13119
Зарегистрирован: 07 мар 2008, 11:55
Откуда: Кишиневъ

Re: Село Мана (Satul Mana)

Сообщение corax » 10 сен 2019, 19:57

Церковь села Мана.
Сентябрь 2019 года.
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Аватара пользователя
corax
Администратор
Администратор
Сообщения: 13119
Зарегистрирован: 07 мар 2008, 11:55
Откуда: Кишиневъ

Re: Село Мана (Satul Mana)

Сообщение corax » 10 сен 2019, 19:58

Надгробный памятник семьи Скордели у входа в церковь.
Сентябрь 2019 года.
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Аватара пользователя
corax
Администратор
Администратор
Сообщения: 13119
Зарегистрирован: 07 мар 2008, 11:55
Откуда: Кишиневъ

Re: Село Мана (Satul Mana)

Сообщение corax » 10 сен 2019, 20:02

Выше приводились фотографии остатков подвалов усадьбы, стоявшей когда-то у церкви.
Во дворе усадьбы сохранились и другие руины и остатки хозяйства.
Например, домик у входа во двор:
У вас нет необходимых прав для просмотра вложений в этом сообщении.

Ответить

Вернуться в «Оргеев (Orhei)»