junafen писал(а): ↑07 фев 2023, 16:16
...Тоадер Боул, которого иногда называли прибавляя при этом также и имя его отца, а именно, называли его «Тоадером Боулом, сыном Драготы Боула»...
Об отце Тоадера Боула (1570 - 1615), то есть о Драготэ Боуле имеются, в основном, отрывочные сведения.
Тем не менее, известно, что он носил титул "Великого Ватага" и в его время семье Боул принадлежало огромное количество сёл по обе стороны реки Прут. Ниже приводится перечень основных этих сёл, составленный талантливым кишинёвским историком Сержиу Бакаловым:
Astfel, moșiile de baștină ale Bouleștilor din secolul al XVII-lea, moștenitede la
Dragotă Boul, mare vătag, au fost următoarele:
1.
Cutul Văleni (Cutul Șcheia), sat actualmente în judeţul Neamţ, pe dreapta Moldovei, între localităţile Munteni, Moreni, David și Ruginoasa;
2.
Brăești (Corlătești), în prezent, judeţul Suceava, pe stânga Moldovei, între Măzănăești, Berchișești, Mălini și Băisești;
3.
Benești, acum în judeţul Bacău, pe Dobrotfor, afluent de dreapta al Zeletinului, între satele Belciuneasa, Crăiești și Gura Crăiești;
4.
Moreni, judeţul Neamţ, pe dreapta Moldovei, între Văleni, Botești, Munteni și Ruginoasa;
5.
Leţicani, sat pe Moldova, ne localizat cu precizie;
6.
Ţigănești, judeţul Bacău, pe Berheci, între Vultureni, Bosia, Dădești și Reprivăţ;
7.
Săcurinţii și cu seliștea Răspopenţii, din același hotar, pe pârâul Cameniţa, ţinutul Hotinului. Poate fi vorba despe actualii Secureni (
Sokireanî), regiunea Cernăuţi, între Clocuna, Ocniţa, Voloșcove, Vasilevca, Kobolcin și Serbiceani;
8.
Tarasova, ţinutul Soroca, acum raionul Rezina, pe malul Nistrului, între Curătura și Solonceni, Moșiile de zestre ale Nastasiei, soţia lui Dragotă Boul, mare vătag, moșii ce au trecut în săpânirea copiilor săi, a Bouleștilor:
9.
Șerpeni, raionul Anenii Noi, pe malul Nistrului, între Puhăceni și Speia;
10.
Puhăceni, raionul Anenii Noi, pe malul Nistrului, între satele Delacău și Șerpeni;
11.
Mihuleni, raionul Șoldănești, pe stânga Ciornei, un afluent al Nistrului, între satele Parcani, Hlinjeni, Alcedar, Șipca (Glăvănești) și orășelul Șoldănești;
12.
Glăvănești (Șipca), raionul Șoldănești, între Mihuleni, Alcedar, Șestaci și Șoldănești;
13.
Davideni, ţinutul Neamţului, acum judeţul Neamţ, pe pârâul Umbrari, un afluent de dreapta al Moldovei, între satele Ţibucani, Războienii de Jos, Ţibucanii de Jos, Verești și Spiești; toate aceste cinci moșii au fost ale strămoșului Nastasiei, Cozma Șarpe. Probabil din partea Nastasiei erau și stăpânirile Bouleștilor în
14.
Budești, situat în ţinutul Neamţului, actualmente, judeţul Neamţ, pe pârâul Negru, între satele Ruginoasa, Bozienii de Sus, Vlădiceni, Făurei, Climești și Dulcești; și în
15.
Strâmbenii, ţinutul Neamţului, nelocalizat, însă, în documente, apare alături de Davideni și Negoești. Foarte mult s-a extins fondul funciar al Bouleștilor prin cumpărărurile făcute de Toader Boul vistiernicul, majoritatea absolută în bazinul Moldovei, ţinuturile Neamţului și Sucevei:
16.
Vereșăni, ţinutul Sucevei, acum judeţul Iași, pe stânga Moldovei, între satele Mitești, Tupulaţi, Davideni și Miroslovești;
17.
Brânzeni, ţinutul Orheiului, raionul Telenești, pe Răut, între Pistruieni, Ordășei, Vadu-Leca și Căzănești;
18.
Frăteștii din ţinutul Neamţului, nelocalizat;
19.
Stejereni, ţinutul Sucevei, nelocalizat, însă, conform surselor cunoaștem că, era alături de Corlătești (Brăiești);
20.
Tălpălăești (Tăbălăiești), ţinutul Sucevei, pe Moldova, nelocalizat, probabil în apropierea Verșenilor și Miteștilor;
21.
Potlogeni, neloclizat, probabil în ţinutul Neamţului, undeva în apropierea Ţibucanilor;
22.
Sârbi, ţinutul Neamţului, nelocalizat, în documente apare alături de Munteni;
23.
Mitești, pe Moldova, în ţinutul Sucevei, judeţul Iași, între Verșeni, Cihorăni, Muncelul de Sus și Nisiporești;
24.
Răţești, peTopoliţă, ţinutul Neamţului, nelocalizat, probabil are alt nume sau e dispărut;
25.
Ungheni, pe Moldova, ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, la căderea Săratei în Moldova, între satele Preutești, Răucești, Săvești, Șoimărești și
Drăgușeni;
26.
Nisporești, ţinutul Sucevei, în bazinul Moldovei, judeţul Iași, între satele Botești, Mitești, Muncelu de Sus, Hălăucești și Barticești;
27. ?????
28.
Mășcătești, ţinutul Neamţului, nelocalizat. Moșie de danie domnească lui Toader Boul a fost seliștea
29.
Căucelești, pe Cracău, ţinutul Neamţ, judeţul Neamţ, acum se numește Căciulești, între satele Verșești, Girov, Boţești, Gura Văii și Popești; și altă seliște pe Bahlui, ţinutul Cârligătura, al cărei nume nu-l cunoaștem. Nu știm în baza cărui drept stăpânea Boul vistierul în moșia
30.
Căcărădzenii, ţinutul Orheiului, acum raionul Orhei, între satele Ocniţa-Răzeși, Mălăești, Crihana și Sirota;
31.
Ţibucanii, ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, pe valea Umbrarilor, între satele Davideni, Rădeni, Valea Albă și Războienii de
Jos, și
32.
Rădenii, ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, între satele Ţibucani, Davideni, Păstrăveni și Urecheani. Ca zestre soţiei sale, Agafia născută
Prăjescul, a fost moșia:
33.
Bozieni, ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, pe Valea Neagră, acum și-a păstrat numele doar Bozienii de Sus, între Budești, Baratca,
Certieni și Ruginoasa. Fiul lui Toader Boul, anume Ștefan Boul, mare vornic, de cumpărătură personală mai stăpânea în moșiile:
34.
Munteni, din ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, între Moreni, Văleni, Botești, Gherăiești și Poiana; răcumpărare a unor moșii a Ciogoleștilor, rude Prăjeștilor:
35.
Manova, situată în ţinutul Sorocii, acum satul Bursuc, raionul Florești, situat pe malul Nistrului, între Cot, Salcia și Japca;
36. Epureni, din ţinutul Iașilor, judeţul Iași, pe Jijia, între Popricani, Ţiplești, Movileni și Ţigănași; de danie și schimb avea părţi în
37. Băloșești, ţinutul Vaslui, judeţul Iași, pe Gabroveta, afluent de stânga al Bârladului, între Vovriești, Tansa, Dagâţa și Ciurea; și
38. Șofrănești din ţinutul Vasluiului, judeţul Iași, pe Ţibana, între Drăgești, Griești și Cotic; zestre de la soţia sa, Ruxanda Tomșa, au fost:
39. Otești, din ţinutul Adjudului, pe pârâul Răcătău, judeţul Bacău, acum dispărut sau cu nume schimbat. Se știe că a fost satul de origine a lui Ștefan vodă Tomșa; și probabil
40. Medeleni, ţinutul Tecuciului, acum judeţul Bacău, pe pârâul Gudinești, un afluent de dreapta al Berheciului, între satele Bărboasa, Valea
Salciei, Ghilăvești, Godinești, Reprivâţ și Ţigănești; și
41. Poenile Dragului, nelocalizat. Nu cunoaștem originea stăpânirilor lui Ștefan Boul în moșia:
42. Pleseniţa, ţinutul Sucevei, pe Brusniţa, nelocalizată; Fiul acestuia din urmă, Dumitrașco Boul, stăpânea și în moșia
43. Goșmani, în ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, pe pârăul Românilor, un afluent de stânga al Bistriţei, între satele Români, Siliștea, Prăjești și Hârţești. Fraţii lui Toader Boul au fost mai puţin activi la cumpărarea moșiilor sau nu s-au păstrat documentele ce ar reflecta acest proces în cazul în care ar fi avut loc. În afară de moșiile moștenite de la părinţi, în care stăpâneau toţi fraţii, cunoaștem și stăpâniri separate:
Pătrașco Boul avea părţi în moșiile:
44. Belcești, pe Valea Albă, ţinutul Neamţului, judeţul Neamţ, nelocalizat cu precizie; și
45. Mănești, nelocalizat. Fiul acestuia, Ilie Boul, stpânea și vii în
46. Băiceani, nelocalizat. Există două sate Băiceni ceva mai la sud de Cotnari, judeţul Iași, însă nu știm precis
dacă anume aici stăpâneau Bouleștii. Dumitru Boul, mai stăpânea în moșiile:
47. Vartici și 48. Cetereni, ambele aflate în ţinutul Cârligăturii, pe apa Bahluiului, undeva în apropierea Hoiseștilor; iar de cumpărătură avea în:
49. Bologești, ţinutul Tecuciului, neidentificat. Fiul Gheorghe Boul avea și stăpânire în:
50. Glăvănești, ţinutul Tecuci, pe Zeletin, judeţul Bacău, între satele Frumușelu, Răzeșu, Poiana, Căbești și Podul Turcului; cumpărătură în
51. Crăești, ţinutul Tecuci, judeţul Bacău, pe Pojorâta, afluent al Dobrotforului, între satele Benești, Gura Crăiești, Oprișești și Stănișești; și danie în 52. Tăvădărești, acum judeţul Bacău, pe Berheci, între satele Dealul Morii, Calapodești și Găiceana. Patrașco II Boul stăpânea și în satele:
53. Dragomirești din ţinutul Neamţului, pe Valea Albă, judeţul Neamţ, între Unghi, Dușești și Hlăpești; și danii de la unchiul său, Ionașco Boul, în
54. Obârșia și
55. Ghigoești, ambele în ţinutul Neamţului, la obârșia pârâului Valea Neagră.
56. Ruginoasa, judeţul Neamţ, între Bozienii de Sus, Certieni și Briţcani, unte stăpânea un oarecare Boul de la Ruginoasa.
П.С.: Из нескольких существующих на сегодня Ругиноас, та, которая принадлежала семье Боул, находится именно там, где показано во вложении на карте.